Ligia Fulga este recunoscuta ca facand parte din generația de aur a etnologiei romanesti. Stau marturie ctitoriile, cercetarile, studiile, premiile, distincțiile, activitatea academica, expozițiile, publicațiile etc.

Satul transilvanean de azi impune pastrarea traditiilor aidoma arhivelor, conservarea lor atat cat este posibil, as zice pars pro toto, adica martorii etnologici majori, semnificativi pentru ruralul transilvanean din Romania, în mod constient si responsabil.

Mi-am dat seama ca terenul etnologic din Transilvania asteapta înca sa fie descifrat, sa fie promovat si înțeles corect.

Fundația culturala Ligia Fulga doreste sa atraga în jurul ei tineri interesați de cultura tradițiilor, de cercetarea si promovarea lor, ca substanța a identitații lor personale. Prin lucrari de specialitate publicate, expoziții, manifestari culturale, ateliere de învațare a mestesugurilor tradiționale pentru tineri, s-ar putea coagula o masa critica activa care sa conteze, care sa dureze, sa aiba temeinicie si continuitate în viitor.

S-a nascut langa Alba-Iulia (sat Mesentea), a absolvit facultatea de Filologie a Universitatiii Bucuresti, este recunoscuta profesional prin acordarea de premii, distinctii, burse academice.

40 de ani de experienta ca etnolog si specialist muzeolog consacrat in reteaua muzeelor din Romania; director la Muzeul de Etnografie Brasov aproape 30 de ani, este ctitorul Muzeul Civilizatiei Urbane a Brasovului, primul muzeu din Romania dedicat modului de viata urbana, prezentand contexte reprezentative pentru viata de odinioara a orasului Brasov.

Cu o indelungata experienta muzeografica dublata de cea de etnograf, Ligia Fulga a “rescris” conceptele muzeografice ale celor 3 muzee etnografice existente deja (Brasov, Sacele, Rupea), apropriindu-le de comunitatea locala.

Dr. Ligia Fulga este un cercetator stiintific care a promovat cu responsabilitate etnologia transilvaneana, a practicat etnologia de urgenta in cercetarea culturilor traditionale din sud-estul Transilvaniei, a dezvoltat colectii de patrimoniu, protejandu-le, salvand astfel patrimoniul etnografic pe cale de disparitie.

A pus in valoare oamenii satului si locurile lor, importanti purtatori de traditii autentice, organizand o serie de expozitii in dialog permanent cu satele cercetate, romanesti, sasesti si maghiare

A scris carti apreciate de specialisti, circumscrise ca tematica in arealul transilvanean despre sticla, ceramica, costum, arhitectura vernaculara.