Evenimente

DOCUMENTAREA PRIVIND STICLA TRANSILVANEANA CONTINUA

Cea mai recenta deplasare a fost la Muzeul judetean Mures si la localitatea Glajarie din zona Gurghiu care detine o mica colectie cu produse lucrate la fabrica din localitate in sec. XIX. Datele culese in teren si o serie de imagini se vor regasi in volumul dedicat acestei teme..

LANSARE DE CARTE LA INSTITUTUL SOCIO-UMAN SIBIU, FILIALA ACADEMIEI ROMÂNE
CATALOG „ILIE MOISE COLECȚIONARUL- INTRE IERI ȘI MAINE”

Dna Dr. Ligia Fulga a prezentat catalogul expoziției omagiale dedicată prof. dr. Ilie Moise, la Sesiunea anuală de comunicări științifice a Insitutului, organizată de Museikon (Alba-Iulia) în primăvara acestui an. Catalogul de excepție ilustrează profilul renumitului cercetător sibian, care timp de 50 de ani, a adunat valori reprezentative pentru patrimoniul etnologic din România;
În egală măsură, catalogul conține relatări și evocări din partea etnologilor, istoricilor și a meșterilor pe care ilie Moise i-a întâlnit pe parcursul carierei sale. Constructia ideatică cat și rafinamentul estetic al editării uimește pe cei care auîn mână acest catalog, fiind o reușită a colaborarii dintre Dr. Ana Dumitran (Museikon) și Dr. Andreea Buzas (Sibiu).

CERCETARILE DE TEREN RECENTE IN CAMPIA TRANSILVANIEI – CAMASA CU CIUPAG SI “ALTERAREA TERENULUI”

In perioada 23 – 27 iulie,2025 Fundatia culturala „Dr. L.Fulga” si cercetatorul clujean Sebastian Paic au continuat cercetarile in Campia Transilvaniei, in partea de nord a Campiei Transilvaniei, in zona de est a Gherlei si a Dejului, in cautarea camasii cu ciupag. Satele cercetate au fost Ceaba, Valea Ungurasului, Padureni (Toc), Taga de Jos si Taga de Sus. Am constatat ca in memoria comunitatilor rurale din arealul mentionat nu s-a pastrat camasa cu ciupag
Dovezile indirecte arată că în acest spațiu s-a purtat cândva acest tip de port, dar a fost părăsit încă de la cumpăna secolelor al XIX-lea și al XX-lea, fiind complet uitat acum;s- a produs o modificare a percepției interne, locuitorii ajungand să considere portul impus echipelor de dansuri ca fiind cel recept, iar adevăratul port, cu elemente urbane și transetnice, să fie ignorat.
În satul Ceaba din comuna Sânmărtin, județul Cluj, se poate surprinde o evoluție a cămășii tradiționale în perioada dintre mijlocul secolului al XX-lea și prezent, care cuprinde 3 etape. Cele mai vechi dintre acestea sunt numite „cămăși cu mîneca largă” și sunt realizate din pânză de bumbac sau amestec cu cânepă, cu croi drept – cu platcă sau de tip poncho – și cu mâneci fără fodori, decorate doar către extremitatea mânecii cu un șir de motive negre sau policrome. În perioada de după instalarea dictaturii comuniste, în contextul înființării echipelor de dansuri și a promovării ceterașilor specifici zonei, apare o dezvoltare a mânecii, prin atașarea unui fragment textil cusut „în pășituri”, care imită țesăturile de tip macat.

Această variantă poartă denumirea de cămașă cu „bezări”, datorită faptului că adaosul menționat este înconjurat cu dantelă. Cea de-a treia etapă este cea a cămășilor „românești” cu influențe evidente dinspre portul de tip nou bistrițean, la care mâneca este acoperită cu broderie în diferite compoziții așezate pe diagonală sau în frize late orizontale, cu mici spații albe între ele.
În perioada din urmă s-a produs o festivizare a obiceiurilor și a dansului: boul împănat, dansul la șură, oamenii verzi care sunt gestionate de centrul județean de cultură, de primării și de asociații culturale. Participarea încă din perioada Cîntării României la spectacole în sate vecine și mai departe a imprimat o percepție nouă asupra propriilor obiceiuri, iar vizitele foarte dese ale străinilor care doresc și sponsorizează reenactmentul ocazional au dus la consolidarea mândriei locale și a dorinței de a păstra formele culturale specifice celei de-a doua jumătăți a secolului al XX-lea.

Drd. Sebastian Paic

DIN NOU DESPRE PORTUL TRANSILVANEAN – CAMASA CU CIUPAG SI ZADIA CU TRUP EXEGEZE ETNOLOGICE RECENTE SI RECONSTITUIRI ACTUALE

Consemnare.
Inca din iulie 2024 (vezi evenimentul postat pe site) Fundatia „Dr. Ligia Fulga”, a participat la cercetarile de teren din Campia Transilvaniei, initiate de drd. Sebastian Paic, etnolog la MET Cluj-Napoca privind descoperirea camasii cu ciupag purtata in mai multe zone din Transilavania.
Mai jos prezentam o sinteza din concluziile de specialitate ale lui Sebastian Paic, privind camasa cu ciupag.

Portul tradițional femeiesc din zonele etnografice aflate în jurul Clujului este alcătuit din cămașă cu ciupag și zadie cu trup. Cămașa cu ciupag este o cămașă exclusiv femeiască cu croi încrețit la gât, compusă din 3-4 lați de pânză, cu mâneci largi de 1,5-2 lați și cu fodori (volane). Ornamentul brodat este poziționat pe piept (ciupag, chept, cheptuț, porlog) și în dreptul cotului.

Ciupagul reprezintă cea mai importantă parte a decorului și este realizat într-o tehnică deosebită: inițial se formează cutele prin încrețirea pe verticală a stanului (pânza care formează fața cămășii), după care se coase modelul colorat cu fire care trec orizontal prin cute și pe deasupra acestora. În funcție de zonă, numărul de cute variază de la 60-70 până la 170, iar înălțimea ciupagului variaza de la mai puțin de 10 cm până la peste 20 cm. Forma trapezoidală este dată de fixarea cutelor mai strâns sub guler.

Mânecile sunt decorate cu benzi orizontale (pui peste cot) la nivelul cotului, cusute în tehnici variate. Combinarea mai multor puncte de cusătură creează o textură complexă și are rolul de a spori efectul artistic.

Motivele ornamentale sunt geometrice, iar cromatica este restrânsă. La cămășile de tip vechi se folosea fir roșu sau negru, un fir răsucit din aceste două culori și mai rar albastru, portocaliu, nucăriu etc.

Cămășile erau realizate din pânză de cânepă, bumbac sau amestec, țesută în casă ori procurată din comerț iar broderia se realiza cu lână, bumbac și, mai rar, mătase.

Zadiile cu trup (sau cu trup vânăt) sunt piese vestimentare care acoperă poalele, fiind purtate pereche, una în față și alta în spate. Denumirea de „trup” se explică prin faptul că jumătatea superioară a acestora este monocromă, cel mai adesea în nuanțe de albastru închis (mnieriu, indigo sau vânăt), dar și negru. Partea inferioară (tureacul) este predominant roșie cu vârste de motive policrome, geometrice, alese în război sau cusute.

Proporția dintre tureac și trup variază de la o zonă etnografică la alta și, de asemenea, variază în timp. Tureacul poate să ocupe de la o cincime până la patru cincimi din suprafața zadiei. La începutul secolului al XX-lea, în unele zone, s-a renunțat la zadia din față, aceasta fiind înlocuită cu un șorț, iar uneori s-a renunțat complet și la cea din spate.

Acest tip de ansamblu vestimentar – cămașă cu ciupag și zadie cu trup – a fost atestat încă din secolul al XVIII-lea, în câteva dintre bisericile din județul Cluj regăsindu-se reprezentări ale acestui port în pictura interioară (ex. bisericile din Crișeni, Agârbiciu, Ocolișel).

Ansamblul vestimentar format din cămașă cu ciupag și zadie cu trup a fost purtat în toate zonele etnografice din partea de nord a Transilvaniei intracarpatice, din Munții Apuseni, județul Sălaj, toate zonele din județul Cluj, Țara Lăpușului, zona de Câmpie a Transilvaniei, județul Bistrița, până pe Valea Gurghiului și Ținutul Reghinului. Portul se remarcă printr-o mare unitate stilistică în tot acest areal, atât la nivelul motivelor folosite, cât și în ceea ce privește sintaxa acestora și a modului în care este construit câmpul decorativ.

De asemenea, trebuie subliniat și faptul că portul tradițional se modifica,devine un simbol de afirmare a ideilor nationale preluat de societatea romaneasca in mediile urbane si mai ales rurale fiind un suport identitar relevant. Singura zonă în care realizarea ciupagului și a zadiilor cu trup vânăt reprezintă o tradiție neîntreruptă este Țara Lăpușului. În zona Huedin-Mărgău, cămașa cu ciupag se găsește și azi în portul ocazional, dar zadia a fost înlocuită cu șorț. În alte zone, precum Câmpia Transilvaniei, s-a pierdut inclusiv amintirea acestui ansamblu vestimentar încă din perioada interbelică.

Cele mai vechi piese pastrate sunt fragmentele textile, majoritatea ciupage, culese de arheologul Téglás István după 1872, în satele din Câmpia Transilvaniei și din jurul Clujului. Valoarea acestora este dată de unicitate, fiind singurele fragmente textile păstrate care atestă portul cămășii cu ciupag în această zonă. Analizele chimice arată folosirea coloranților chimici în majoritatea cazurilor, putând fi datate astfel după 1860.

Drd. Sebastian Paic

Nominalizarea Aureliei Matei din Garda de Sus – cu titulatura Tezaure Umane Vii semnifica necesitatea de a pastra si transmite traditia camasii cu ciupag purtata in zona Muntilor Apuseni. In memoria localnicilor s-a pastrat aceasta veche camasa femeieasca lucrata cu tehnici complicate preluate oral din practicile familiei sale. Asteptam ca exemplul sau sa inspire comunitatile locale.

PROTEJAREA PATRIMONIULUI ETNOLOGIC

Fundatia „Dr. Fulga Ligia” sustine financiar activitatea de conservare si interventii curative dedicate colectiilor de patrimoniu etnologic detinute de Muzeul de Etnografie Brasov in conditiile reducerii bugetului de cheltuieli in acest sector.

Aceasta actiune de protejare se inscrie in politica fundatiei de promovare a muzeelor etnografice transilvanene in sensul pastrarii in conditii standard de protectie a acestor valori culturale unice.

LANSARE DE CARTE LA MUZEUL TARANULUI ROMAN, BUCURESTI

Cu acest prilej, dna dr.Ligia Fulga impreuna cu dl. prof. dr. Ioan Opris si Martin Rill, a prezentat vol Das Harbachtal, das Kaltbachtal und der Krautwinkel / Valea Hartibaciului, Valea Caltei (rece) si zona Verzei, Verlag Buchverstand Sudost, 2024, autori fiind G. Gerster si Martin Rill.

Este o noua aparitie editoriala din seria de volume de memorie culturala care vizualizeaza patrimoniul cultural al sasilor transivaneni, unic si grandios; impresioneaza prin istoria si cultura de sute de ani a celor 31 de sate sasesti din Valea Hartibaciului dar in egala masura, impresioneaza pasiunea si efortul de durata al autorilor Martin Rill si G. Gerster. Volumul aduce in prim plan un peisaj cultural de exceptie, demn sa fie inscris in lista reprezentativa UNESCO pentru protejarea si salvgardarea acestuia (bisericile vechi, cu orgi, altare pictate, argintarie aurita, cladirile comunitare si arhitectura vernaculara a satelor, pastrata inca, din sec. XVIII si XIX).

VERNISAJ EXPOZIȚIE TEMPORARĂ „INTRE IERI SI MAINE: ILIE MOISE, COLECTIONARUL”
LA MUSEIKON, ALBA-IULIA

Dna dr. Ligia Fulga a participat ca invitat la expozitia omagiala dedicat eminentului cercetator al culturii populare prof. dr. Ilie Moise. Evenimentul si-a propus sa sublinieze un alt profil stiintific al etnologului Ilie Moise, acela de colectionar vizionar; piesele din colectie sa (ceramica, icoane pe sticla, piese cioplite in lemn, textile, rapsozi) releva, in subsidiar, drumul parcurs de fenomenul actual al traditiilor noastre populare. Iubitor de cultura traditionala, a valorificat prin protectie si expunere, cele transmise din vechime si totodata a promovat astazi aceste valori identitare, prin implicare personala, a valorosilor creatori contemporani din Romania (vezi tezaure umane vii).

PREZENTARE CATALOGULUI „PRICOITA PADURENILOR” – ASER TIMISOARA

In cadrul Conferintei jubiliare -20 ani a Asociatiei de Stiinte etnologice din Romania (ASER) care a avut loc la Timisoara, 2024, la sectorul Aparitii editoriale, Dr. Ligia Fulga a prezentat catalogul biligv al binecunoscutei specialiste in textile, dr. Florica Zaharia, cu titlul Pricoita Padurenilor, Tehnologie si estetica ancestrala, editat de Muzeul Textilelor impreuna cu Asociatia Castel Salbek, 2024.

Conservator emerit, dr. Florica Zaharia cu ocazia reintoarcerii in teren, propune o cercetare complementara folosind investigatiile de laborator, analize tehnice si microscopia fibrelor, cu beneficii stiintifice in documentarea textilelor din Romania.
Este o directie actuala care merita sa fie urmata de cercetatorii de azi!

LANSARE DE CARTE LA ASOCIATIA „IZVORUL” SACELE

Asociatia Izvorul din Sacele a reeditat vol. Mocanii, Importanta si evolutia lor social-economica in Romania. Expansiunea lor in Campia Tisei, in Caucaz si Crimeea autor Ion I. Ghelasse, editia a III-a, 1944, o readucere aminte pentru generatiile de astazi, a importantei pastoritului transhumant in istoria moderna a Romaniei. Dna Dr. Ligia Fulga a fost invitata sa prezinte noua versiune a cartii retiparite in 2024.

CERCETARE DE TEREN LA COMUNITAȚILE ROMANEȘTI DIN JUDEȚUL COVASNA

In acest interval de timp, s-a demarat a 3- a campanie de cercetari privind identitatea comunitatilor romanesti din Curbura Carpatilor, Intorsura Buzaului si Sita Buzaului, cu speciala preocupare asupra ocupatiilor traditionale (pastoritul si exploatarea padurii), prefacerile survenite in costumul local cat si importanta industriei casnice textile. Dr. Ligia Fulga a coordonat colectivul de cercetare al Muzeului Carpatilor Rasariteni din Sf. Gheorghe.

CERCETARE DE TEREN – STICLA TRANSILVĂNEANĂ

Unul dintre proiectele de cercetare ale Fundatiei in anii urmatori este continuarea documentarii privind prelucarea sticlei in Transilvania in sec. XIX – inceput sec.XX. In toamna acestui an, a avut loc deja o deplasare in Slovacia de Est si in jud. Bihor, la Sinatau in cautarea sticlarilor slovaci care au lucrat la Fabrica de sticla de la Padurea Neagra.

COLOCVIILE BRAILOIU

In cadrul editiei a XIII –a a Colocviilor „Brailoiu” are loc atelierul cu tema „Reflectarea personalitatii lui Avram Iancu in traditia populara romaneasca“. In programul manifestarii stiintifice, au fost invitati Dr. Ligia Fulga si Bogdan Tulbure, cei doi autori ai cartii „Lira nationala a lui Aronu Unguru 1878. Un manuscris inedit. Destinul unei familii transilvane“ sa vorbeasca despre autorul manuscrisului in contextul afirmarii identitatii culturale a romanilor transivaneni in a doua jumatate a sec. XIX.

PROMOVAM EXCELENTA – MUZEUL DE ISTORIE TURDA

Nu stiu cati oameni iubitori de muzee, cunosc imaginea recenta a muzeului din Turda, amenajat intr-o cladire exemplar restaurata, fosta Casa a sarii, cu o tematica de anvergura de la preistorie pana in epoca moderna, cu o restaurare impresionanta de piese arheologice, ingenios prezentate, modern si rafinat si cu dl.Fodor Attila, un muzeograf-cercetator, cu tinuta stiintifica, pasionat, educat si amabil.

Vizita la Muzeul de Istorie din Turda – un prilej de bucurie si apreciere profesionala !

CERCETARI DE TEREN IN CAMPIA TRANSILVANIEI

Fundatia culturala Dr. Ligia Fulga impreuna cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei a demarat  programul de cercetare cu tema In cautarea camasii cu ciupag in Campia Transilvaniei. S-au facut investigatii in satele Ceanul Mare, Boldut, Boian, Juriu de Campie, Urca si Viisoara, fiind o revenire in teren dupa circa 70 de ani. S-au facut consemnari, inregistrari audio, fotografii, analiza fotografiilor de familie, interviurile fiind focusate pe costumul purtat in zona si legatura lui cu formatiile de dansuri populare care au fost active dupa razboiul doi mondial.

Fiind prima etapa a cercetarii care a permis formularea unor concluzii preliminare, colectivul (dr. L. Fulga, drd Sebastian Paic) a propus continuarea investigatiilor prin extinderea arealului si completarea informatiilor bibliografice si de arhiva.

Ultima zi de campanie a fost dedicata vizitarii depozitului de camasi din zona investigata, apartinand Sectiei de etnografie si arta populara din cadrul Complexului muzeal Mures

Colegii etnografi si-au exprimat dorinta de a se ralia acestor cercetari tematice in anul viitor, fiind nevoie de a se  imprima  ritm si amploare acestor demersuri stiintifice.

Propun marelui public si specialistilor vizitarea expozitiei Muresenii in transeele Marelui Razboi organizata de un colectiv interdisciplinar condus de eminentul etnograf dr. Dorel Marc; este o revelatie muzeografica prin tematica inedita care transpune un imens material documentar intr-un  discurs vizual autentic, impresionant; el dezvaluie realitatea traita de satele muresene in anii dramatici al primului Razboi Mondial. De asemenea, trebuie evidentiata contributia de exceptie in plan stiintific privind etnologia razboiului in Romania.

TABARA DE LA MESENTEA „SA PASTRAM TRADITIILE”, EDITIA II
Eveniment desfasurat la sediul Fundatiei culturale “Dr. Ligia Fulga”, Mes-entea, nr. 37, com. Galda de Jos, jud.Alba

ZIUA 1: 15 IUNIE, 2024
Vizita de documentare la Muzeul ASTRA din Sibiu cu elevii de clasa a cincea de la „Scoala gimnaziala Mihai Eminescu” din Alba Iulia, pentru a cunoaste obiecte si ansambluri de arhitectura vernaculara conservate in muzeul in aer liber.

Un prim obiectiv al vizitei tematice a fost expozitia temporara recent vernisata, „Altite. Inspiratie. Aspiratie”, organizata de Muzeul ASTRA in parteneriat cu „Asociatia Semne Cusute” coord. arh. Ioana Corduneanu. Expozitia evidentiaza valoarea inestimabila a broderiei artistice pe camasile romanesti cusute in perioada 2018-2024 dupa plansele albumului realizat de Elisa Bratianu si Elena C. Cornescu. In anul 2022 „Arta camasii cu altita – element de identitate culturala in Romania si Republica Moldova”, a fost inscrisa in Lista Reprezentativa UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitatii. Prezentarea expozitiei a fost facuta de dr. Mirela Cretu, curator.

Al doilea obiectiv al vizitei a urmarit specificul etnografic al Muntilor Apuseni reflectat in Campul din Apuseni din Muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului. S-a observat si s-a explicat arhitectura caselor acoperite cu paie sau cu sindrila, accentuandu-se pe extractia aurului, una dintre ocupatiile principale ale locuitorilor din zona Apuseni. De asemenea s-au vizitat gospodariile din Muzeu care amintesc de personalitatea lui Avram Iancu in contextul istoriei locale.

Dupa masa de pranz, a fost organizat atelierul tematic:

– Sa invatam sa jucam romaneste (instructori fam.Roxana si Stefan Radu)
– Montarea corturilor in livada, foc de tabara si cantece acompaniate la chitara

ZIUA 2: 16 IUNIE, 2024

Ateliere de creativitate cu tema etnografica:

– Sa invatam sa „recunoastem obiecte etnografice, folosindu-ne de puzzle”
– Sa invatam sa recunoastem functia unui obiect etnografic (ulcior, blid, icoana pe sticla, pieptar), imaginand contextul lui de utilizare in lumea taraneasca, prin integrarea lui intr-un desen.
– Premierea castigatorilor care au fotografiat in muzeul ASTRA obiecte si ansambluri de arhitectura, cu explicatii privind denumirea si provenienta.

Premiile „Fundatiei Dr. Ligia Fulga”

Premiul I     – Vasiu Mara-Sonia  – Gospodarie de miner aurar, Corna, judetul Alba

Premiul II     – Tandea Matei Stefan  replica dupa o Instalatie hidraulica pentru zdrobirea minereului aurifer („steamp”), Abrud, judetul Alba (zona Etno Tehno Parc)

Premiul III     – Marc Ilinca – Gospodarie de negustor ambulant, Goiesti, Vidra, judetul Alba (sura hexagonala)

Mentiune I     – Iacob Andrei – Biserica din lemn „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”. Troita de cimitir (sec. XVIII), Bezded, judetul Salaj

Mentiune I     – Gligor Lara-Ioana – Gospodarie de intelectual (preot) cu casa-scoala („Scoala memoriala Avram Iancu”), Stanesti, Poiana Vadului, judetul Alba

Mentiune II     – Astalus Oana Maria – Costum de sarbatoare, zona Romanati (Oltenia); Muzeul ASTRA: camasa cu poale, boscea, valnic, brau; Sfarsitul sec.al XIX-lea – inceputul sec.al XX-lea

Mentiune III     – Coman Alexandra Eliza – Ie (camasa) cusuta de Ana-Maria Stama; inspiratie: plansa 8, Oltenia, Gorj; Albumul de cusaturi realizat de Eilisa Bratianu (1943)

Dupa masa de pranz, au fost organizate urmatoarele activitati:

– Atelier de modelare a lutului (formator artist plastic Ana Maria Ariciu)
– jocuri in grup pentru socializare
– impletirea cununilor de sanzaiene si aruncatul pe acoperisul casei conform traditiilor romanesti

Dorim sa exprimam multumiri speciale din partea Fundatiei dnei prof. Ana Maria Bojor pentru organizarea Taberei de la Mesentea,editia a II a, atat prin logistica cat si pentru conceptia tematica adecvata, in concordanta cu obiectivele fundatiei.

TABARA DE LA MESENTEA „SA PASTRAM TRADITIILE”, EDITIA II
Eveniment desfasurat la sediul Fundatiei culturale “Dr. Ligia Fulga”, Mes-entea, nr. 37, com. Galda de Jos, jud.Alba

Fundatia culturala “ Dr. Ligia Fulga” organizeaza Tabara de la Mesentea sub genericul „Sa pastram traditiile”, editia a II a, in perioada 15-16 iunie. Tema principala urmareste apropierea obiectului etnografic, fotografiindu-l de catre elevii clasei a Va B de la Scoala gimnaziala “Mihai Eminescu” din Alba Iulia.

Vizita la Muzeul ASTRA din Sibiu este prilejul de a vedea si cunoaste obiecte etnografice pastrate in muzeul in aer liber, de a fotografia, de a afla numele si provenienta lor. O parte din aceste fotografii vor fi selectate si premiate.

Programul taberei cuprinde foc de tabara, innoptarea in corturi in livada fundatiei si alte ateliere demonstrative.

Vom reveni cu detalii si fotografii la sfarsitul taberei.

LANSARE DE CARTE

Fundația Culturală Dr. Ligia Fulga, în colaborare cu Muzeul Național al Unirii din Alba-Iulia vă invită la lansarea volumului: Lira nationala a lui Aronu Unguru, 1878. Despre un manuscris inedit. Destinul unei familii transilvănene. Autori: LIGIA FULGA și BOGDAN TULBURE, Editura Magic Print, Onești.

Lansarea de carte va avea loc vineri, 29 martie, 2024, ora 13,00 în str. Unirii, nr. 3 (Museikon) Alba Iulia

Prezintă: pr. prof. univ. dr. Florin Dobrei

Cele 88 de texte originale din Lira Nationala… transcrise, majoritatea dintre ele relevă o lume culturală
sensibilă la idealul național, cu preocupări de educare a tinerilor români din Transilvania din sec. al XIX-lea
de către școala și biserica ortodoxă.

Modul de exprimare prin cântece, răspândirea lor continuă în mediile folclorice românești, prin preluare, transmise generațiilor care au urmat, a însemnat o metodă eficientă în planul acțiunilor politice care a culminat cu Unirea de la 1918.

VERNISAJ EXPOZIȚIE TEMPORARĂ „TESTIMONII DE FAMILIE DIN COLECȚIA LUI BOGDAN TULBURE”
la MUSEIKON, Alba-Iulia

Fundația Culturală „Dr. Ligia Fulga” în colaborare cu Muzeul Național al Unirii din Alba-Iulia vă invită la Vernisajul expoziției temporare „Testimonii de familie din colecția lui Bogdan Tulbure” care va avea loc în 8 februarie, 2024, ora 15.00, în str. Unirii, nr. 3, (MUSEIKON) Alba-Iulia.
Expoziția este o poveste adevărată despre destinul unei familii transilvănene, relatată de Bogdan Tulbure, unul dintre descendenți, care la rândul lui, alba iulian fiind, se dezvăluie într-o ipostază inedită, aceea de colecționar și păstrător de documente scrise și vizuale.
Președintele fundației Dr. Ligia Fulga
Contact:
E-mail: fulgal@gmail.com
tel: 0723 670 072

LANSARE DE FILM DOCUMENTAR

S-a lansat la Centrul multicultural si educational din Sacele (Brasov) filmele de scurt metraj intitulate “5×5. Povestile mocanilor”. Cele 5 filme cu o durata de 5 minute fiecare, ilustreaza specificul identitar al mocanilor saceleni: transhumanta, portile din lemn mocanesti, gastronomia, nunta si costumul mocanilor.

Dr. Ligia Fulga din partea Fundatiei a participat in calitate de consultant stiintific la prezentarea costumului mocanesc.

O NOUA DRUMETIE IN APUSENI

un alt semnal al Fundației

O noua drumetie in Apuseni, de data aceasta, in alta zona muntoasa, cea a Ponorului, in comuna Geogel; regasim aceleasi suri cu acoperis de paie, impresionante dar totodata avem un sentiment de ingrijorare, intrebandu-ne pentru cata vreme vor ramane inca acolo.

Ne oprim si asupra Bisericii de lemn din Geogel, datata din 1751, cu elemente de arhitectura vernaculara, extrem de valoroase; am surprins imagini cu detalii constructive traditionale, “tarnatul” bisericii construit din lemn cioplit si decorat cu rozete solare incizate.

Tot aici am gasit la usa de intrare, feronerie ciocanita si incizata lucrata manual dupa metode vechi de catre fierarul satului. Vedem urmele unei lumi, cea traditionala a Apusenilor, inca…
.

Intalnire cu Mariana Mereu din Geoagiu de Sus la „Zilele canepii”

Cu trei zile în urmă (marți, 22 august 2023), împreună cu membrii Fundației culturale „ Dr.Ligia Fulga”, am vizitat-o pe Marian Malvina Mereu, în satul Geoagiu de Sus, comuna Stremț.

Am cunoscut-o ca organizatoare a „Zilelor cânepii”, activitate care s-a desfășurat vineri și sâmbătă (18- 19 august 2023). Mariana este un om deosebit, cum rar mai întâlnești astăzi. Mărunțică la trup, slăbuță, pare o ființă delicată, dar dincolo de aparenta fragilitate, are o energie ce se naște dintr-o dragoste fără egal pentru tradițiile românești.

Ea este cea care cu opt ani în urmă a inițiat organizarea „Zilelor cânepii”, o acțiune care începe să aibă tradiție. Nu poate face totul singură. Îi stau alături, necondiționat, tatăl, Gligor Juncan, soțul Aurel, fratele, cumnata, fiul și nepoata.

După ce legislația românească a făcut posibilă cultivarea cânepii, folosite ca plantă tehnică, ea a încercat să reînvie  rostul acestei plante textile, folosita in portul traditional din satele de la poalele Apusenilor,  dar si in gospodarie. Cum si cand se cultiva canepa, tehnicile si procedee de prelucrare, etapele intermediare, pana la tesutul panzei, sunt din nou reluate cu stiinta si pricepere de Mariana Mereu.

Canepa era socotită nu doar o sursă de fibre textile pentru îmbrăcăminte, ea avea si  virtuți magice, căci bătrânii cei de demult credeau că odată îmbrăcat cu o cămașă de cânepă, omul este ferit de acțunea forțelor răului, iar pocniturile biciului împletit, de asemenea, din cânepă, împrăștiau duhurile necurate.

Mariana Mereu a adunat, inițial, în jurul ei câteva femei din sat, care i-au împărtășit pasiunea pentru păstrarea tradițiilor locale. Împreună au constituit asociația „Vatra” din Geoagiul de Sus, care a participat la diverse activități culturale.Una dintre reușitele acestui grup este filmul documentar „Drumul cânepii”, realizat cu câțiva ani ăn urmă.

Nu avem a aduce laude gratuite acestui om minunat, ce face pentru  comuna Stremț mai mult decât alte instituții luate toate la un loc. Faptele vorbesc de la sine. În curtea ei, Mariana Mereu a amenajat o expoziție etnografică deschisă tuturor celor care vor să o viziteze. Între oaspeții de seamă ai ediției din acest an s-a numărat doamna Dr. Ligia Fulga, președinta  fundației care ii poarta numele și doamna  Dr.Mirela Crețu, director, din partea Muzeului Astra Sibiu.

Daniel Tiutiu, 25 aug. 2023

SCURTĂ INCURSIUNE „ACOPERISURILE VERZI DIN APUSENI”
un semnal al Fundației

De ce un semnal al Fundatiei? Doua zile am fost impreuna cu Ana Maria Bojor, Dan Tulbure si Daniel Tiutiu, intr-o scurta incursiune in Apuseni, la Poiana Sohodol si Ramet, catun Cotaresti unde am cuprins cu ochii piesajul locurilor vechi cu casele mici din lemn si acoperis cu paie; la fel si constructiile anexe pentru animale si depozitat fanul; nu poti sa nu te gandesti la aceste constructii arhaice, transmise de generatii care stiau cum se “cladeste” cu paie sau cu fan, cu metodele numai de ei stiute, un astfel de acoperis impunator, solid, impresionant.

Am aflat ca mai exista un om care este chemat de muzee sa acopere casele batranesti aflate acolo pentru protectia lor, pastrate ca expresie a valorii lor patrimoniale de tip vernacular. Mesterul se numeste Aloman Florian din Floresti, Ramet; ne intrebam daca el ar putea sa invete, sa transmita si altor tineri stiinta si priceperea sa de a construi astfel de acoperisuri „verzi”. Ele acum, cad, se darama sub povara anilor, nefiind locuite sau intretinute de zeci de ani. Ele sunt pe cale de disparitie…

LANSARE DE CARTE LIGIA FULGA, „DESPRE ETNOLOGIE, DARUIRE SI COMPETENTA”
la Muzeul ASTRA, Sibiu

In cadrul simpozionului ASTRA multicultural desfasurat in perioada 12-14 iulie 2023 la Sibiu, s-a lansat pe 14 iulie recentul numar al colectiei Profesionistii nostri, dedicat etnografiei Ligia Fulga, Despre etnologie, daruire si competenta. Aceasta serie cu personalitati publice din diferite domenii apare sub egida Centrului European de Studii Culturale Covasna Harghita din Sf. Gheorghe (coord. Dr. Ioan Lacatusu), Editura Eurocarpatica.

Un capitol interesant este cel despre aniversarea etnologului francez Jean Cuisenier la Brasov la varsta de 80 de ani, omagiat de etnografi si folcloristi romani importanti. Adaugam si dialogul jurnalistului Ioan Onuc Nemes cu Ligia Fulga despre fenomenul etnografic din Romania.

TABARA DE LA MESENTEA „SA PASTRAM TRADITIILE”, EDITIA I

Eveniment desfasurat la sediul Fundatiei culturale “Dr. Ligia Fulga”, Mesentea, nr. 37, com. Galda de Jos, jud.Alba
Participanti: 16 elevi din clasa a VIII de la Scoala gimnaziala „Mihai Eminescu” Alba Iulia.

ZIUA 1: 23 IUNIE

Drumetie la Baile Romane din Cetea, primirea participantilor la sediul Fundatiei din Mesentea de catre gazda evenimentului, Ligia Fulga, montarea corturilor, foc de tabara cu cantece la chitara si slanina fripta la jar.

ZIUA 2: 24 IUNIE – Dedicata atelierelor demonstrative tematice

– Sa invatam sa jucam romaneste (formator David Dan)
– Sa invatam sa modelam o ulcica de lut (formator prof. Bortes Narcis)
– Sa invatam sa coasem motive traditionale si sa le „recunoastem” folosindu-ne de puzzle (formator prof. Ana Maria Bojor)

Premierea castigatorilor care au propus sigle pentru reprezentarea Fundatiei. Finalizarea concursului scolar organizat in colaborare cu Liceul de arta plastica si muzica “Regina Maria” din Alba-Iulia.

Premiul I – Eftenie Daniel Alexandru
Premiul II – Dinet Olivia Stefania
Premiul III – Suciu Ana
Mentiuni: Lazar Sabina-Maria, Lupo Maria Sinziana, Petrutiu Bianca

Toti participantii au primit cadou un tricou imprimat cu titulatura Fundatiei

ZIUA 3: 25 IUNIE

– Socializare prin jocuri de grup (formator Gligor Gavril)

– Impletirea cununilor de sanzaiene si aruncatul pe acoperisul casei conform traditiilor romanesti

Dorim sa exprimam multumiri speciale din partea Fundatiei doamnei prof. Ana Maria Bojor pentru buna organizare a evenimentului, atat in ceea ce priveste logistica cat si pentru conceptia tematica adecvata obiectivelor fundatiei.

CONCURS SCOLAR „SĂ PĂSTRĂM TRADIȚIILE”
colaborare cu Liceul de Muzica si Arte plastice „Regina Maria”, Alba Iulia

Fundația culturală „Dr. Ligia Fulga”, având ca obiectiv promovarea tradițiilor culturale din Transilvania, invită elevii de la profilul de Arte Plastice și Arhitectură, clasele IX-XII de la Liceul de Muzică și Arte Plastice „Regina Maria” din Alba Iulia, să participe la concursul „Să păstrăm tradițiile”.
În acest an, 2023, concursul are ca scop găsirea unei sigle pentru fundație.

CONDIȚII:

Dorim o formă grafică realizată de mână, care să se încadreze într-un pătrat cu latura de 10 cm. Participantul este rugat să aibă în vedere că această siglă în viitor va trebui micșorată electronic până la dimensiunea unui pătrat cu latura de 2,5 cm – 3 cm pentru a putea fi integrată într-o ștampilă și/sau antet. Sigla trebuie să conțină un element decorativ central și numele fundației în clar (Fundația culturală „Dr. Ligia Fulga”). Exemple de motive decorative stilizate care pot fi folosite: „motivul păsării, vârtelnița, coarnele berbecului” sau orice alt motiv tradițional din Transilvania.
Elevii pot participa la concurs cu un număr de 1-3 lucrări. În urma deliberării unui juriu de specialitate, vor fi acordate trei premii în valoare de 500 lei (premiul I), 300 lei (premiul II), 200 de lei (premiul III) și trei mențiuni fiecare în valoare de 100 lei. Lucrările originale ale câștigătorilor vor rămâne în proprietatea fundației și vor putea fi folosite exclusiv de către aceasta.
Forma finală a lucrărilor trebuie predată de către participanți până la data de 10 iunie 2023. Rezultatele finale vor fi anunțate în 15 iunie 2023. Câștigătorii vor fi premiați într-un cadru festiv la sediul fundației din Mesentea, Galda de Jos, în data de 24 iunie 2023.
Profesorii coordonatori sunt dl. Narcis Borteș care se ocupa de elevii care se înscriu la concurs și d-na Ana Maria Bojor care raspunde la adresa de e-mail: bojoranamariamic@yahoo.com.